Valea Arieşului - descriere zonă turistică şi oferte de cazare

Valea Arieşului

Lucruri de făcut în zonă

Valea  Arieșului este  situată  în Transilvania, vestul României, râul Arieș izvorăște din Munții Bihorului, care fac parte din Munții Apuseni. Are o lungime de apoximativ 164 km. Se varsă în Mureș în aval de Luduș. Curge prin județele Alba și județul Cluj. Orașele Turda, Câmpia Turzii și Baia de Arieș se află pe râul Arieș.
Râul Arieș se formează în zona localității Mihoești la confluența a două brațe Arieșul Mare și Arieșul Mic.

Teritoriul străbătut de Râul Arieș se numește și Țara Moților, o regiune rustică pitorească. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă (Roșia Montană, Baia de Arieș, Bucium), bogată în aur, argint etc.

Unele așezări din zonă, precum Baia de Arieș, Arieșeni, Ghiriș-Arieș (vechiul nume al Câmpiei Turzii), Gura Arieșului, Luncani, și diviziuni administrative (ex. Scaunul Secuiesc al Arieșului, al cărui teritoriu a fost înglobat în 1876 în comitatul Turda-Arieș) evocă numele râului.

Principalele trasee pentru a ajunge pe Valea Arieșului sunt: Alba-Iulia – Campeni; Oradea – Stei; Cluj-Napoca – Huedin.

Ţara România
JudețulAlba, Cluj
Autorul articoluluiLoredana Şein

Pensiunea Galaxy din Lupșa

Lunca, nr. 58, comuna Lupșa, județul Alba
Preț pe noapte începând cu 80 lei
Pensiunea Galaxy din Lupșa – Valea Arieșului. Pensiunea Galaxy din Lupșa se află într-o zonă Citește
Rezervare

DescoperimRomania.ro nu are momentan în portofoliu locuri disponibile de cazare pentru această zonă turistică.

Momentan nu există oferte de circuite turistice pentru această zonă.

Obiective turistice

Groapa Ruginoasa este o ravenă uriaşă, cu rupturi ruginii. S-a format prin eroziunea torenţială, extrem de activă a depozitelor de cuarţite, gresii şi argile roşii. Este o adevărată rană vie, eroziunea lucrează şi în prezent, mărind dimensiunile gropii. Are o lăţime de cca. 600 m, şi o adâncime de peste 100 m. Pereţii săi înclinaţi, muchiile ascuţite converg spre centrul gropii, unde se află vâlcelul Valea Seacă, cu sectoare de chei, ce nu pot fi parcurse numai de alpinişti. Dincolo de groapa de 4 km se află Poiana Florilor, iar pereţii albi ce se văd în depărtare sunt Pietrele Galbenei.

Peștera Huda lui Papară este peștera din Munții Trascăului care cumulează toate superlativele pentru această grupă montană și nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.

Mănăstirea Lupşa este cea mai veche, dar şi cea mai bine păstrată biserică de lemn din zona Munţilor Apuseni. A fost întemeiată în 1429 având drept ctitor cunoscut pe boierul Stanislav, din familia cneazului Cândea de Lupşa. În secolul XVIII biserica a fost trecută pe lista construcţiilor ce urmau a fi dărâmate de către Imperiul Habsburgic, dar în urma intervenţiei episcopului unit Petru Paul Aron nu a fost distrusă ci declarată monument.

Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”.

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime.Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m3 și care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani. Fața superioară a blocului (3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte.