Badea Cârţan – promotorul slovei româneşti

Badea Cârţan – promotorul slovei româneşti

---

Gheorghe Cârţan, cunoscut sub numele de Badea Cârţan, s-a  născut în Cârţişoara din judeţul Sibiu în anul 1849, într-o familie simplă de ciobani.

Badea Cârţan a fost unul dintre cei mai mari promotori ai cărţii româneşti.

Deşi nu a fost niciodată la şcoală, acesta descoperă în anii tinereţii cartea, scrisul şi cititul în graiul românesc şi astfel se naşte în el o neastâmpărată dorinţă de cunoaştere,  devenind un extraordinar autodidact.

Pe vremea când Transilvania făcea parte din Impreriul Austro-Ungar, Badea Cârţan trecea graniţa imperiului formată din Munţii Carpaţi în România să caute cărţi şi să le ducă şi transilvănenilor slovă românească.  Ajungând în Bucureşti de mai multe ori a cunoscut oameni de cultură şi politicieni. De la aceștia a învăţat despre istoria românilor, dar l-au și susținut sprijinindu-i acţiunile.

A luptat pentru unirea Transilvaniei cu România cu cartea, o armă unică, folosind-o pentru a cuibări în inima şi sufletul  transilvănenilor ideea de apartenenţă la Ţara Românească.

Badea Carţan a dus o viaţă dominată de dorinţa de cunoaştere a istoriei şi a originii poporului român. A întreprins mai multe călătorii în ţări din  Europa  şi  Asia  pentru a cunoaște popoarele cu care ne înrudim.

Badea Carţan – dacul de pe Columnă

Cea mai memorabilă călatorie este cea de la Roma, unde, ajungând seara, s-a aşezat lângă Columna lui Traian şi s-a pus să doarmă. Dimineaţa, când italienii l-au văzut lângă columnă, au început să ţipe spunând că a coborât un dac de pe Columnă datorită portului său tradițional asemănator cu cel din basorelieful de pe Columnă.

După fiecare călătorie se întorcea la căsuţa lui de la poalele munţilor.

Deşi a cerut de mai multe ori autorizaţie de la Imperiu să vândă carte românească cererea i-a fost respinsă. Ultima dată ajungând chiar să fie arestat pentru insistenţă şi îndrăzneală.

Badea Cârțan a fost înmormântat în 1911 la Sinaia. Pe mormântul său stă scris „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.

Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan

Astăzi în Cârţişoara putem vizita „Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” în care găsim o parte din obiectele care i-au aparţinut acestuia.

Putem vizita muzeul de la Cârţişoara înainte să urcăm Transfăgărăşanul, dacă mergem dinspre Sibiu, sau la coborâre dacă venim dinspre judeţul Argeş.

Drumul de acces este unul bun. Se poate ajunge din direcţia:

• Bucureşti, urmând traseul: Ploieşti – Braşov – Cârţişoara
• Satu Mare, urmând traseul: Zalău – Cluj-Napoca – Sebiş – Sibiu – Cârţişoara
• Timişoara, urmând traseul: Deva – Sebiş – Sibiu – Cârţişoara
• Suceava, urmând traseul: Târgu Neamţ – Odorheiu Secuiesc – Voila – Cârţişoara
• Iaşi, urmând traseul: Bacău – Braşov – Cârţişoara

Badea Cârţan  şi-a dedicat viaţa cunoaşterii, învăţăturii proprii şi a învăţării celorlalţi.

Badea Cârţan este o figură reprezentativă a poporului român, el este imaginea simţirilor şi trăirilor noastre naţionale.

---