Casa Poporului – istoria neştiută

Casa Poporului este un edificiu colosal care a dat naştere unor mituri care mai decare mai bizare, dar în care există totuşi şi un sâmbure de adevăr.

Construcţia acestei clădiri-mamut cum mai era numită a început în anul 1980. Nicolae Ceauşescu a ordonat, după cutremurul din 04 martie 1977 „reconstruirea” Bucureştiului ca un oraş de sine stătător.

Ideea ridicării unui monument în inima Bucureştiului nu a înflorit doar în mintea lui Nicolae Ceauşescu. Încă din timpul lui Carol al II-lea, oamenii importanţi şi influenţi începuseră să discute despre realizarea acestei construcţii.

Casa Poporului, este a doua cea mai mare clădire după Pentagon şi prima clădire administrativă din Europa.

În data de 25 iunie 1984, Nicolae şi Elena Ceauşescu semnează actul de inaugurare al lucrarilor la Casa Poporului şi la Bulevardul Victoria Socialismului.

Deşi lucrările începuseră mai devreme, preşedintele comunist a ales anul 1984 pentru a marca împlinirea a patruzeci  de ani de la Revoluţa de Eliberare Socială şi Naţională, antifascistă şi anti-imperialistă, cum era numită la acea vreme, „Lovitura de stat de la 23 august 1944”.

Nicolae Ceauşescu, privea oraşul de sus, ca pe o jucărie iar de pe un pod plutitor, înarmat cu un arătător, muta case şi dezrădăcina oamenii pentru a-i face loc unui palat cum nu s-a mai văzut.

În mare parte visul acestuia i s-a împlinit, „Casa Republicii”, asa cum au numit-o ei, sau „Casa Poporului” cum i s-a spus când ei nu au mai fost, este un diamant pentru întreaga ţară deoarece depăşeşte cu 2% volumul Piramidei lui Keops.

Casa Poporului, se înclină în faţa multor vizitatori, care mai de care mai cu seamă, prin  faptul că atât interiorul cât şi exteriorul cuprind  materiale 100% româneşti, mai ales munca, suferinţa şi sacrificiul sunt toate româneşti, deoarece această clădire a fost construită  în cele mai negre vemuri ale istoriei. Pe şantier lucrau 25 de mii de constructori iar în momentele de vârf numărul lor ajungea chiar la 100 de mii. Se lucra fără încetare, în trei schimburi şi în condiţii cutremurătoare.

Adevăratele comori  din mastodont sunt sculpturile în marmură, la care se mai adaugă 700 de candelabre de cristal şi uşi sculptate în lemn. De asemenea, printre obiectele de valoare se mai întâlnesc şi draperii lucrate manual şi multe altele.

Se spune că subsolul acestei clădiri cuprinde cel puţin şapte etaje subterane, un buncăr antiatomic şi tuneluri care fac legătura cu alte clădiri importante.

Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari. Unul spre Ministerul de Interne iar celălalt spre Ministerul Apărării. Toate aceste tuneluri și buncăre au fost gândite pentru al apăra pe preşedintele comunist în caz de război.

Cazare în București găsiți pe www.închirieriregimhotelier.ro

Faimoasa zidire îşi întărește amprenta prin vorbele lui Nicolae Ceauşescu la finalizarea Casei Poporului, care au rămas în istorie şi dăinuie timpul: „Ce a construit tata în şapte ani, n-o să reuşiţi voi să văruiţi în douăzeci!”.

---

---