lacul padurice

Lacul Pădurice – mic refugiu

Lacul Pădurice – refugiul din Arad


De curând am hotărât să vizitez orașul Arad, din județul cu același nume aflat în partea de Vest a României. Am descoperit splendoarea, pacea și misterul locului, dar călătoria mea nu ar fi fost completă dacă nu ajungeam și la „Parcul Pădurice”.

În parc se regăsește un lac ce nu te poate surprinde prin dimesiune sau prin fel și fel de  minunății, ci o va face printr-o legătură de care nu vei fi conștient decât în momentul plecări. Am descoperit că datorită donației prefectului Aradului, baronul Orczy Lorincz, a unui teren împădurit de 8,5 ha, undeva prin anul 1834, s-a creat parcul. Astfel am aflat că acel parc există încă de acum 2 secole, dar sub forme diferite, cât și mărimi. Micșorându-i-se dimensiunea în timp datorită unor deteriorări și a noilor construcții, firme, fabrici și multe altele.

Știți cum uni oameni rezistă eroic în fața unor obstacole mari ale vieții lor?
Ei bine, și acest lac a suferit lovituri crâncene ce l-au devastat, acestea au fost în timpul celor Două Războaie Mondiale, datorită bombardamentelor. Astfel că, dacă  în trecut a existat un restaurant cochet, un pavilion pentru tiruri, multiple aleei, dar și specii de arbori și  un zid creat de Societatea de Vânători,  acestea au disparut în urma loviturilor, rămânând doar amintiri ale acestora și multiple ruine.

În trecut prin legătura lacului cu Mureșul se creea limita de nord a Aradului. În timp prin extinderea orașului și închiderea cursului subteran al Mureșului, lacul împrejmuit de parc  a ajuns în apropiere de centrul orașului. Deci vă puteți imagina schimbarea?
După multiple schimbări, probleme, pierderi, defrișări, remodelări și reconstrucții, ba chiar după ceva timp de nepăsare, lacul ce a purtat multiple denumiri: „Waldchen”, „Varoșliget”, „Crângul”, iar ulterior „Pădurice”. A suferit o adâncire și curățare prin escavare. Dar și o amenajare a malurilor adăugându-se trepte de beton.

Paduricea îmbracă haine noi


În anul 2012, Păduricea a fost modernizată prin remodelarea aleilor, a bordurilor, s-a adăugat iluminare, bănci, un gard viu cu talie joasă, dar și diferite flori. Astfel a prins viață toată zona, acest lac cu al său parc a devenit rapid un loc des vizitat, un refugiu pentru arădenii sătui de jungla de beton. Tot aici s-a montat prima fântână muzicală din Arad, cu jeturi de apă de la 13, 15, chiar la 30 de m ce sunt iluminate în diferite culori. Chiar și Filarmonica de Stat Arad a susținut un spectacol pe acest lac, surprinzător, nu?

Iarna acest lac nu dispare, ci se „cristalizează”, prin îngheț devine un patinoar, ce este cam periculos, căci nimeni nu se va îngriji de tine dacă decizi să te aventurezi pe gheața creată de natură. Dar am vrut să-ți demonstrez că nici iarna acest lac nu va înceta să păstreze acea legătură cu tine.

Vorbeam de legătură la început și vreau să continui prin prisma experienței mele în acest loc.
Am poposit pe acest mal pe undeva pe la prânz și am fost mai încântată decât un copil că am avut ocazia de a hrăni peștișori. Da, lacul Pădurice, micul refugiu, chiar reprezintă un adăpost, nu doar pentru sufletele noastre, ci și pentru aceste suflețele mici de diferite culori și mărimi.  Am mers aproape toată ziua printre clădiri, iar faptul că am avut ocazia de a sta într-un loc unde poți hrăni porumbei, peștișori și avea natura lângă tine m-a încântat. Plus că splendoarea locului a crescut în ochii mei vâzând și așa numita „Catedrala de la Podgoria”, ca și cum Dumnezeu este acolo cu tine, în acel mic refiugiu de asfalt.

Trebuie vizitat acest lac, o să te îndrăgostești de el. Deși din nefericire omul are tendința de a distruge ceea ce iubește și a lăsat ca acest loc să fie acaparat cu deșeuri. Pe mine aceste gunoaie nu m-au împiedicat să mă bucur de lac sau de fericirea copiilor ce strigau continuu plini de bucurie: „Uite mami, peștișorii!” .

Mi-a atras atenția și ceasul ce părea scos dintr-un film vechi și de care am auzit că se mai oprește din când în când, astfel pot afirma că la Pădurice timpul stă în loc pentru a admira și el frumusețea!
Dacă ai nevoie de un repaus din această junglă plină de nebunie, ciment și tehnologie, ia o felie de pâine sau niște biscuiți și vin-o la lacul Pădurice, un mic refugiu pentru suflete!


Caută cazare în categoria: Cazare Crișana

Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice


de-6 Lacul Pădurice - mic refugiu

Croazierele sunt tot mai căutate de turiștii români

MS Diana, navă cu echipaj românesc, a lansat noile croaziere pe ruta capitalelor imperiale. Acum este mai ușor ca niciodată să vizitezi capitalele Austriei, Slovaciei și a Ungariei. Îmbarcarea pe navă se face în Viena. Până acolo putem merge cu avionul, trenul sau mașina. O dată ajunși în capitala fostului imperiu începe povestea. Totul este […]

0 comments
Rezervatia-Gradina-Zmeilor-–-templu-al-naturii-DescoperimRomania.ro-2 Lacul Pădurice - mic refugiu

Rezervaţia Grădina Zmeilor – templu al naturii

Rezervaţia Grădina Zmeilor – templu al naturii Rezervația Grădina Zmeilor se află la o distanță de aproximativ 1 km în apropierea satului Gâlgău Almașului, din județul Sălaj.  Această Grădină din piatră sculptată de natură uimește nu doar cu peisajele sale dar și cu legendele care sunt atribuite fiecărei stânci. Rezervația Grădina Zmeilor are o suprafață […]

0 comments
Manastirea-Polovragi-Armonie-in-alb-DescoperimRomania-7 Lacul Pădurice - mic refugiu

Mănăstirea Polovragi – Armonie în alb

Leagăn al credinței În călătoria noastră prin județul Gorj, nu puteam rata o vizită la Mănăstirea Polovragi. Liniștea dimineții ne-a călăuzit pe drumul pietruit până la poarta de intrare a mănăstirii. Asemănătare cu porțile maramureșene, poarta marcheză atât intrarea fizică spre curtea mănăstirii cât și intrarea spirituală către credință și iertare.  Aleea mărginită de brazi […]

0 comments

Lasă un răspuns

Notă:Comentariile de pe acest site reprezintă punctul de vedere al celor ce le-au postat. Expresiile licențioase, atacul la persoană sau textele care nu au legătură cu articolul sau discuțiile de pe site pot duce la ștergerea comentariului.

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *