Castelul Kornis – castelul cu inorogi


Castelul Kornis – castelul cu inorogi

Castelul Kornis – comoara pierdută


Castelul Kornis îl găsim în Mănăstirea, la aproximativ 5,5 km de oraşul Dej, judeţul Cluj. Construcţie de la sfarşitul secolului XVI, a reprezentat cu succes arhitectura renascentistă în Transilvania. Însă, datorită restaurărilor succesive, “Castelul cu Inorogi” a devenit într-un final un amestec de arhitectură gotică târzie, compusă din renaştere – ca elemente dominante, baroc şi modern.

Castelul Kornis, cunoscut astăzi drept “Castelul cu Inorogi” a intrat sub stăpânirea familiei Kornis din anul 1600, odată cu căsătoria dintre Katilin Kereszturi cu Kornis Boldijar de Rusca. Timp de 300 de ani, acesta a fost sub stăpânirea familiei de aristocraţi transilvăneni cu origine română, singurii stăpânitori ai domeniului până la reformele agrare din 1921 şi 1945. Elementele de bază au fost cele din lemn şi piatră, clădirii iniţiale adăugandu-se numeroase anexe până la forma finală. De menţionat este faptul că un singur stâlp original s-a păstrat, iar acesta poate fi văzut la Muzeul de Etnografie din Cluj.

Inorogii – simbol al familiei

Menţionam anterior despre “Castelul cu Inorogi”, aşa cum mai este cunoscut Castelul Kornis. Această asimilare nu este deloc întâmplătoare, deoarece animalele ireale reprezintă familia Kornis şi se află pe blazonul acesteia. Două sclupturi mari, înfăţişând inorogii străjuiesc intrarea prin turnul de poartă, acolo unde se află un pod peste un şanţ acum uscat. Turnul de poartă a fost singurul restaurat mai bine în anii ’70, păstrându-se astfel intacte aceste sclupturi valoroase în piatră, cu cornul metalic.

Castelul Kornis mai este însă cunoscut şi pentru pasiunea propietarilor cu înclinaţii către ştiinţă şi istorie naturală. Acest lucru a transformat reşedinţa nobiliară într-o bibliotecă foarte bogată, cu peste 9000 de volume rare, dar şi într-un muzeu cinegetic, deopotrivă. Colecţia de minerale, spre exemplu, era faimoasă pe tot teritoriul Ardealului.

Sfârşitul unei poveşti

Din păcate, povestea „Castelului cu Inorogi” şi a familiei Kornis se încheie tragic. Dovada sfârşitului unei frumoase poveşti cu nobili transilvăneni sunt ruinele care mai amintesc de măreţia castelului. Ultimul stăpân al domeniului şi-a părăsit castelul în anii 1940. „Castelul cu Inorogi” a rămas astfel la mâna risipitorilor, care au ars majoritatea cărţilor rare şi şi-au însuşit obiecte valoroase. Tot ce nu a putu fi furat, a fost incendiat sau aruncat în apele râului Someş.

Castelul a fost revendicat şi retrocedat către Kornis Gabriela, în anul 2006. dar aceasta nu dispune de sumele necesare reabilitării, cu toate că în lista anexă a Legii 52000, Castelul Kornis figurează ca „valoare de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente naţionale de valoare excepţională).”

La Castelul Kornis puteţi ajunge pe următoarele rute:

Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Târgu Mureş – Mănăstirea (450 km)

Timişoara – Lugoj – Făget – Deva – Sebeş – Alba-Iulia – Cluj-Napoca – Mănăstirea (368 km)

Iaşi – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistriţa – Mănăstirea (364 km)

Sursă foto: facebook Andrei Bălan


Caută cazare în categoria:
Cazare Transilvania, Cazare Cluj-Napoca

Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice


Litoralul românesc

Litoralul românesc – perla turismului nostru

Hai la plajă pe litoralul românesc! Litoralul românesc este una dintre principalele atracții turistice ale țării noastre. România este înzestrată, […]

0 comments
Lacul Ochiu Bei

Lacul Ochiu Bei – locul care oglindește sufletul pământului

Lacul Ochiu Bei – ochiul pământului Lacul Ochiu Bei coordonate GPS: N 44 56.165 E 21 47.426 Lacul Ochiu Bei se […]

1 comment
Huțulii

Huțulii din Bucovina – urmașii dacilor liberi

Huțulii din Bucovina – tradiții și obiceiuri Huțulii sau Huțanii sunt un mic grup etnic, înrădăcinat pe meleagurile românești, cu […]

3 comments
Dacă ți-a plăcut articolul trimite-l și prietenilor tăi!

Un comentariu

Lasă un răspuns

Notă:

Comentariile de pe acest sit reprezintă punctul de vedere al celor ce le-au postat. Expresiile licențioase, atacul la persoană sau textele care nu au legatură cu articolul sau discuțiile de pe site pot duce la ștergerea comentariului.

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*

Sus