Mănăstirea Sfânta Ana - creația făgăduinței

Mănăstirea Sfânta Ana – creația făgăduinței

Mănăstirea Sfânta Ana –  ctitoria lui Pamfil Șeicaru


Mănăstirea Sfânta Ana este un locaș de cult ortodox situat în orașul Orșova, pe Defileul Dunării, construită pe culmea Dealului Moșului, beneficiind de o panoramă deosebită asupra golfului.

Mănăstirea Sfânta Ana are o istorie aparte, fiind ctitorită de ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat ca sublocotenent tânăr al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial. În timpul războiului, în toamna anului 1916, chiar pe Dealul Moșului a fost acoperit de pământ în urma exploziei unui obuz la foarte mică distanță de el și camaradul său de arme, Petre Găvănescu. Atunci Pamfil Șeicaru a făgăduit că va construi o mănăstire în semn de mulțumire lui Dumnezeu și în cinstea celor căzuți în război.

În anul 1935 a fost construit drumul de acces, din Orșova pe Dealul Moșului spre mănăstirea, numit Drumul Eroilor. Acesta era străjuit de șapte troițe sculptate în lemn și închinate eroilor ce și-au pierdut viața în război. Din păcate, cele șapte troițe au dispărut în anii 1960.

Istoria zbuciumată a mănăstirii

Construcția mănăstirii s-a realizat între anii 1936 – 1939. În acea vreme Pamfil Șeicaru conducea ziarul ”Curentul” și era deputat în Parlamentul României. După venirea regimului comunist clădirea a fost transformată în restaurant. După anii 1990, mănăstirea a fost preluată de mitropolie și a fost sfințită cu hramul Sfintei Ana. Hramul a fost ales după numele mamei lui Pamfil Șeicaru.

Complexul monahal este format din biserica de lemn, cu elemente de stil tradițional românesc, chilii pe ambele părți ale mănăstirii, ansamblul formând litera ”U”. În ultimii ani au mai fost construit un altar de vară cu clopotnița.

Într-o fostă clădire de alimentație publică funcționează, în prezent, Muzeul memorial ”Pamfil Șeicaru”, o bibliotecă, trapeza și un atelier de croitorie.

Mănăstirea Sfânta Ana este un frumos loc de rugăciune. De aici vă bucurați și de o panorama deosebită asupra Dunării.

În apropiere se găsesc Mănăstirea Mraconia și Mănăstirea Vodița, ambele de o frumusețe uimitoare și cu istorie aparte.

Foto: mapio.net


Caută cazare în categoria: Cazare Cazanele Dunarii, Cazare Valea Cernei, Cazare Eselnița, Cazare Dubova, Cazare Orșova, Cazare Liubcova, Cazare Coronini

Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice

 

Pestera-Muierii-Cea-mai-vizitata-pestera-Cazare-Oltenia-Atractii-Oltenia-DescoperimRomania.ro-3 Mănăstirea Sfânta Ana - creația făgăduinței

Peștera Muierii – cea mai vizitată peșteră din România

Lung îi drumu` Gorjului … azi la Peștera Muierii Peștera Muierii – Locul unde ne-am întâlnit cu istoria Pășind printre dealurile gorjene spre Baia de Fier, cărările ne-au purtat pașii la Peștera Muierii. O pesteră ascunsă în Munții Parâng, săpată de apele râului Galbenu în urmă cu 3-4 milioane de ani. Peștera este de o […]

0 comments
Cascada-Prigor-izvor-de-apă-ocrotit-de-natură Mănăstirea Sfânta Ana - creația făgăduinței

Cascada Prigor – izvor de apă ocrotit de natură

Cascada Prigor – un colț sălbatic Cascada Prigor – coordonate GPS: 44,897412 22,134006 Cascada Prigor (sau cascada lui Nițu) este situată pe teritoriul comunei Prigor din județul Caraș-Severin, la poalele Munților Almăjului. Drumul de acces este bun. Din centrul satul Prigor se face dreapta, dacă veniți din direcția Bozovici, apoi stânga pe a doua stradă […]

0 comments
Bucuresti_Casa-Poporului Mănăstirea Sfânta Ana - creația făgăduinței

Casa Poporului – istoria neştiută

Casa Poporului este un edificiu colosal care a dat naştere unor mituri care mai decare mai bizare, dar în care există totuşi şi un sâmbure de adevăr. Construcţia acestei clădiri-mamut cum mai era numită a început în anul 1980. Nicolae Ceauşescu a ordonat, după cutremurul din 04 martie 1977 „reconstruirea” Bucureştiului ca un oraş de sine […]

0 comments

One Reply to “Mănăstirea Sfânta Ana – creația făgăduinței”

Lasă un răspuns

Notă:Comentariile de pe acest site reprezintă punctul de vedere al celor ce le-au postat. Expresiile licențioase, atacul la persoană sau textele care nu au legătură cu articolul sau discuțiile de pe site pot duce la ștergerea comentariului.

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *