Anul nou între tradiții și superstiții


Anul Nou

Tradițiile românilor de Anul Nou


De Anul Nou, românii pornesc cu speranță și încredere spre un nou drum. Trecerea dintre ani este înfrumusețată cu obiceiuri străvechi, păstrate în România de secole întregi.

În zonele turistice ale Moldovei și Bucovinei, dar și Ardeal, Banat și Oltenia, Anul Nou este vestit de grupuri de tineri care merg și acum la colindat, să binecuvânteze casele în Noul An și, astfel, să le ferească de necazuri și spiritele rele.

Plugușorul este cel care vestește un An Nou, mai bogat din punct de vedere al recoltelor și al bunăstării. În ziua de 31 decembrie, copii și tineri pornesc din casă în casă, pocnind din bici, suflând din buhai și făcând mult zgomot cu strigăte și clopoței. Astfel, ei sperie spiritele rele și urează noroc în noul an gazdelor.

Mersul cu ”Capra” este o altă procedură specifică serii dintre ani, devenind un prilej de divertisment. Capra reprezintă un personaj fantastic, iar piesa prezintă îmbolnăvirea, moartea și învierea ei prin ”Jocul caprei”. Capra este dansată de un tânăr, iar împodobitul caprei cu panglici colorate este obligatorie.

De asemenea și tradiția ursului este un obicei străvechi, cu origini dacice. Jocul ursului simbolizează trecerea anotimpurilor. Ursul este considerat animalul care reușește să învingă iarna și greutățile ei și să aducă primăvara.

Cele mai frumoase costume și măști sunt în zona Bucovinei, unde jocul ursului este un obicei păstrat și în zilele noastre.

De asemenea, în dimineața de 1 ianuarie, copii merg cu Sorcova din casă în  casă, ca să facă urări de bine în Noul An. Sorcova este confecționată dintr-o ramură de cireș, împodobită cu beteală multicoloră.

Superstițiile românilor de Anul Nou

Românii au foarte multe superstiții legate de Anul Nou. Ei consideră cu la trecerea dintre ani nu trebuie să fi dator la nimeni cu bani, pentru că vei acumula tot anul datorii. De asemenea, tradiția spune că este bine să fi îmbrăcat în haine noi și să ai bani în buzunar, pentru un an bogat.

Nu este bine, spun superstițioșii, să dai bani din casă sau să arunci gunoiul la trecerea dintre ani, deoarece va fi un an sărac.

În satele românilor, bunicile practică un an calendaristic format din foi de ceapă, pentru a prevesti vremea din Anul Nou. Se taie o ceapă mare în patru și se scot 12 foi de ceapă pentru fiecare lună din an, care vor fi puse pe streșina ferestrei cu puțină sare și cepele care vor lăsa apă reprezintă lunile ploioase, iar cele care nu au nici un strop de apă vor fi secetoase.

Iar Anul Nou trebuie să fie întâmpinat cu mult zgomot, produs de artificii și pahare sparte, pentru ca răul să fie alungat, iar Anul ce vine să aducă bucurii și împliniri.

Vă dorim un An Nou fericit, plin de împliniri sufletești și bunăstare!


 

Valea Iadului – locul care spune povestea raiului

Valea Iadului – locul care spune povestea raiului

Valea Iadului Valea Iadului coordonate GPS: 46.734755, 22.561069 Valea Iadului este localizată în Munții Apuseni între masivele Piatra Craiului și […]

0 comments
Arieseni - coltul pitoresc din Muntii Apuseni

Arieșeni – colțul pitoresc din Munții Apuseni

Călător prin Arieșeni Imagini: Antonela DUMITRESCU Țara Moților o veți descoperi daca veți poposi în Arieșeni aici veți cunoaște, simplitatea oamenilor, […]

0 comments
Poiana Mărului - un loc de poveste

Poiana Mărului – un loc de poveste

Poiana Mărului – un loc de poveste din județul Brașov Localitatea Poiana Mărului este localizată în sud-vestul Județului Brașov, pe […]

0 comments
Dacă ți-a plăcut articolul trimite-l și prietenilor tăi!

Lasă un răspuns

Notă:

Comentariile de pe acest sit reprezintă punctul de vedere al celor ce le-au postat. Expresiile licențioase, atacul la persoană sau textele care nu au legatură cu articolul sau discuțiile de pe site pot duce la ștergerea comentariului.

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*

Sus