Cheile Dobrogei – invitaţie printre corali milenari
Cheile Dobrogei coordonate GPS: 44°29′42″N 28°27′08″E
Cheile Dobrogei se întind pe o suprafaţă de 285 ha şi sunt situate in podişul Casimcei între localităţile Mihail Kogălniceanu şi Râmnicu de Jos, la aproximativ 35 Km de Năvodari.
În pereţii calcaroşi din Cheile Dobrogei se găsesc specii de fosile perfect conservate acestea fiind unice în ţară. Formaţiunile muntoase din zonă sunt foste recifuri coraliere ale Mării Tetis care se întindea peste aceste meleaguri în era Mezozoică.
Rezervaţia Cheile Dobrogei este formată din calcare din perioada jurasicului. Calcarele cheilor reprezintă rămăşiţe de atoli (depuneri ale scheletelor de corali) ceea ce justifică forma semirotundă a pereţilor.
Pereţii calcaroşi au fost sculptaţi de-a lungul timpului de ape şi de vânturi ajungând astăzi la o înălţime între 30 şi 40 m şi la un aspect deosebit de frumos asigurat de turnuri, şanţuri, văi în perfect acord cu vegetaţia ce îi înconjoară. Datorită vechimii acestea găzduiesc diferite peşteri dintre care cele mai importante sunt: La Adam, Peştera Liliecilor şi Peştera Gura Dobrogei.
Zona este şi de o mare impotanţă arheologică, aici descoperindu-se de-a lungul timpului diverse vestigii din epoca preistorică. Importanţa zonei este de asemenea şi una geologică datorită genezei sale în perioada jurasică. Fauna fosilă îi dă o mare importanţă paleontologică. Peşterile îi asigură o deosebită importanţă speologică, iar arhitectura locului îi dă o nestemată valoare peisagistică.
Pereţii fiind situaţi la o distanţă considerabilă de firul apei permit o vedere de ansamblu a acestora.
Cheile Dobrogei – Arie de Protecție Specială Avifaunistică
Zona Cheile Dobrogei a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică în 2007 datorită condiţiilor necesare de habitat şi hrană pe care le asigură păsărilor migratoare.
Dintre păsările pe care le putem vedea aici amintim: uliul cu picioare scurte, pescărușul albastru, ciocârlia de câmp, fâsa de câmp, acvila de câmp, acvila țipătoare mică, ciuful de pădure, gâsca cu piept roșu, bufnița, pasărea ogorului, șorecarul mare, ciocârlia cu degete scurte, barza albă, șerparul, eretele de stuf, eretele vânăt, eretele alb, eretele cenușiu, dumbrăveanca, prepelița, cristeiul de câmp, cucul, ciocănitoara de stejar, ciocănitoarea de grădină, ciocănitoara neagră, presura de grădină, șoimul dunărean, șoim de iarnă, vânturelul de seară, sfrânciocul cu cap roșu, ciocârlia de pădure, privighetoara, ciocârlia de bărăgan, prigoara, presura sură, gaia neagră, hoitarul alb, pietrarul răsăritean, pietrarul negru, pietrarul sur, grangurul, viesparul, codroșul de munte, ciocănitoarea verzuie, lăstunul de mal, mărăcinarul negru, turturica, lăcustarul, silvia cu cap negru, silvia de zăvoi, muscarul gulerat, muscarul mic, ciovlica roșcată, cocorul, codalbul, acvila pitică, rândunica de hambar, sfrânciocul roșiatic, sfrânciocul cu frunte neagră.
Cheile Dobrogei sunt un obiectiv turistic care trebuie vizitat de oricine ajunge în acest colţ de ţară.
Caută cazare în categoria: Cazare Litoral
Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice
Mănăstirea Sfânta Ana – creația făgăduinței
Mănăstirea Sfânta Ana – ctitoria lui Pamfil Șeicaru Mănăstirea Sfânta Ana este un locaș de cult ortodox situat în orașul Orșova, pe Defileul Dunării, construită pe culmea Dealului Moșului, beneficiind de o panoramă deosebită asupra golfului. Mănăstirea Sfânta Ana are o istorie aparte, fiind ctitorită de ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat ca sublocotenent […]
Huțulii din Bucovina – urmașii dacilor liberi
Huțulii din Bucovina – tradiții și obiceiuri Huțulii sau Huțanii sunt un mic grup etnic, înrădăcinat pe meleagurile românești, cu sute de ani în urmă. Cu tradiții deosebite, aceștia locuiesc în satele din Bucovina, dar și în Transcarpatia, Pocuția și în unele sate din Maramureș. Se spune că se trag din dacii liberi și trăiesc […]
Poiana Mărului – un loc de poveste
Poiana Mărului – un loc de poveste din județul Brașov Localitatea Poiana Mărului este localizată în sud-vestul Județului Brașov, pe drumul național 73A în vecinătatea Munților Piatra Craiului, fiind alcătuită în cea mai mare parte din gospodării risipite. Localitatea a funcționat până în 1968 ca o comună cu un singur sat, având același nume, până […]