Străvechi tradiții de Crăciun printre Crai și Pițărăi
Imagini: Antonela Dumitrescu
Valea Jiului este o zonă unică prin tradiții și obiceiuri de Crăciun, dar și prin peisajele pitorești aflate pe munții înalți. Comunitatea de momârlani din această zonă prețuiește și transmite din generație în generație obiceiuri străvechi. De Crăciun, momârlanii înfrumusețează sărbătorile prin tradiții frumoase, care îi apropie de Dumnezeu.
De ziua de Ignat, momârlanii se pregătesc de tăierea porcului și de prepararea produselor din carne, făcute în casă, cu rețete tradiționale. Pentru a putea munci în această zi, femeile din sat spun cu o seara înainte ”Ghicitoarea lui Ignat”, care, o dată spusă, ferește casa de rău și se poate lucra în ziua lui Ignat, pentru a pregăti cele necesare. Oamenii pregătesc din carnea de porc jumări, caltaboși, sângerete (numit așa deoarece este adăugat și sânge), tobă și alte preparate care vor fi pe masă de Crăciun.
Între timp casele sunt curățate, iar gospodinele fac curat și pregătesc toată casa să fie curată la venirea celei mai frumoase sărbători. De regulă, copii împodobesc bradul, unde agață bomboane de pom și globuri colorate, care vestesc bucuria, iar bradul cu cetina verde, simbolizează tinerețea și belșugul. Tradiția spune că după sărbători, bradul să fie aruncat în apa râului, pentru a se duce cu el toate necazurile și astfel, Noul An să aducă sănătate și bucurii.
Tradiția Crailor de Crăciun în Valea Jiului
Copii și feciorii din satele momârlanilor se pregătesc și ei de Crăciun pentru a vesti Nașterea Domnului în Ajun.
De cum se lasă postul de Crăciun, ei se întâlnesc la repetiții și învață colinde străvechi, tipice Văii Jiului. Cea mai cunoscută este trupa de ”Crai”, prezentă mai ales în zona vestică a Văii Jiului. Este o formație de tineri, care trebuie să fie neapărat în număr impar. Fiecare membru întruchipează câte un personaj din ziua Nașterii Domnului, în special trupa redă confruntarea dintre Irod și ce Trei Crai de la Răsărit, precum și urmărirea stelei vestitoarei de către ciobani.
Crai îmbracă frumoase costume populare momârlănești, ciobani îmbracă cojoace și poartă, de regulă, clopote mari și măști înfricoșătoare, care sperie duhurile rele. În seara de Ajun, ei pornesc din casă în casă la colindat, ca să aducă vestea Nașterii Domnului. Se spune că fiecare casă trebuie colindată, minim de un grup de colindători, pentru ca să fie binecuvântată de Dumnezeu.
Tradiția Pițărăilor de Crăciun în Valea Jiului
În estul Văii Jiului, cel mai cunoscut și frumos obicei de Crăciun este mersul Pițărăilor. Este un obicei străvechi, iar momârlanii din satele din estul Văii Jiului îl pregătesc în cel mai mic detaliu, fiind unic în țara noastră. În dimineața Ajunului de Crăciun, întreaga comunitate se îmbracă în straie mândre momârlănești și pornesc în frunte cu tinerii feciori neînsurați, care poartă steaguri mari, înflorate, urmați de fluerași, femei și copii. Prima dată se opresc la Biserică, unde primesc binecuvântarea preotului, apoi merg din casă în casă, unde primesc țuică și mere, iar gazdele se alătură și ele grupului. La casele cu fete nemăritate, feciori se opresc și încing o jiană.
În fiecare casă se ascultă colinde, mesele sunt îmbelșugate, iar oamenii acum de sărbători își vizitează rudele și părinții, sărbătoarea Nașterii Domnului unind oamenii în pace și liniște.
Momârlanii vă așteaptă să petreceți un Crăciun în Valea Jiului plin de tradiție și urează tuturor românilor Sărbători fericite și binecuvântate de Dumnezeu!
Caută cazare în categoria: Cazare Transilvania, Cazare Retezat Parâng, Cazare Petroșani, Cazare Parâng, Cazare Hunedoara, Cazare Deva, Cazare Hațeg
Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice
Stațiunea Sinaia – regina albă a României
Stațiunea Sinaia – invitație la schi Stațiunea Sinaia este una dintre cele mai importante și frumoase stațiuni montane din România. Dar este și un important centru socio-cultural în care au avut loc de-a lungul timpului numeroase evenimente care ne-au marcat istoria și evoluția ca popor. Pentru a păși pe urmele istoriei noastre trebuie să vizităm Sinaia […]
Cluj-Napoca – mozaic cultural al Transilvaniei
Cluj-Napoca – din antichitate și până azi În timpul lui Decebal, Napuca, cum era denumit orașul, era una dintre cele mai frumoase și mai prospere cetăți ale Daciei. Însă, după războiul de la 107-108, Napuca se află sub stăpânire romană, devenind astfel o bornă militară. Abia 16 ani mai târziu orașul primește statusul de civitas […]
Pițărăii lui Tudor Vladimirescu – fragment din bogăția etnografică a Gorjului
Sursa foto: Claudiu Nețoiu ,,- Bunico, pe timpul mata tot așa era? -Da, toate așcea sânt de cân’ lumea șî pământu’, nu sînt de-acu’! ” Pițărăii lui Tudor Vladimirescu – tradiția transmisă din moși-strămoși Se apropie Crăciunul și imediat suntem în luna a douăsprezecea a anului 2016. Timpul guvernează acum fiecare gând al românilor spre […]