Principalele soiuri de struguri cultivate și vinurile albe pe care acestea le produc:
Feteasca Albă este un vechi soi românesc, prezent de foarte mult timp în cultură și bine adaptat condițiilor de climă din podgoriile ţării noastre. Se crede că a fost obținut prin selecție populară din soiul Fetească neagră. Este soiul care deține în viticultura românească cele mai mari suprafețe (peste 23.000 hectare). Datorită valorii sale, se cultivă în majoritatea podgoriilor, mai ales în cele din Moldova și Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu conținut echilibrat în alcool și aciditate, caracterizate prin mare finețe.
La Cotnari, din soiul Fetească albă se obțin, în anii favorabili, vinuri demidulci și dulci naturale prin vinificare separată sau într-un sortiment devenit tradițional. Este bine apreciată calitatea vinurilor de Fetească albă obținute în podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Mediaș), precum și în podgoriile Albă, Aiud, Lechinta, Iași, etc.
Fetească Regală creație relativ recentă, soiul a fost obținut în comuna Daneș (jud. Mureș) între cele două războaie mondiale, probabil că rezultat al încrucișării naturale a soiurilor Fetească albă și grasă. S-a impus rapid datorită valoroaselor sale însușiri și se bucură în prezent de o largă răspândire în plantații, întâlnindu-se în aproape toate podgoriile. Vinurile se încadrează în mod obișnuit în grupă celor de calitate superioară, uneori și în categoria celor de consum curent. Ele au o tărie alcoolică de 10,5 – 11,5A°, sunt seci, se caracterizează prin prospețime, vioiciune data de o aciditate mai ridicată, aromă specifică foarte plăcută. O calitate deosebită o prezintă vinurile de Fetească regală produse în podgoria Tarnave, în general în Transilvania.
Riesling Italian cu origine incertă, soiul a pătruns în plantațiile din România înaintea invaziei filoxerice. El beneficiază în prezent de o largă răspândire (ocupă peste 20.000 hectare), întâlnindu-se în podgoriile din Transilvania, în cele din Moldova (cu excepția zonei nordice), în Muntenia și Oltenia. Produce vinuri seci cu tărie alcoolică de 11 -12A°, pline, ferme, echilibrate gustativ, cu buchet care evoluează bine prin învechire la sticlă.
Grasă de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultivă de peste șapte secole. Se pare că are o origine comună cu soiul Furmint care stă la baza producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasă fac de multă vreme faimă podgoriei Cotnari și se plasează în vârful ierarhiei vinurilor românești. Ele se obțin în anii favorabili din struguri culeși la stafidirea boabelor, atacați de mucegai nobil (ciupercă Botrytis cinerea), cu conținut ridicat în zaharuri (peste 240 g/l). Strugurii se vinifică separat sau în amestec cu alte trei soiuri (Fetească albă, Tămâioasă românească și Frâncușă), producând vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei.
Vinurile de Grasă de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor, au o tărie alcoolică de 12 -12,5A°, un conținut ridicat în zahăr, o culoare galben-aurie cu tentă verzuie, însușiri specifice de aromă, buchet generos care căpătă nuanțe complexe prin învechire.
Sauvignon introdus în România în perioada postfiloxerică, soiul deține un loc de frunte în sortimentul pentru vinuri de calitate superioară, ocupând o suprafața de aproximativ 6.000 hectare. Se cultivă în Transilvania (Tarnave, Albă și Aiud), în Muntenia (Dealu Mare, Stefanești Argeș) și Oltenia (Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), precum și în Dobrogea (Murfatlar). Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aromă pregnantă de soi, cu tărie alcoolică de 11,5 – 12A°. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabilă, dulci și demidulci, se obțin la Murfatlar și la Drăgășani.
Pinot Gris apărut în România în perioada următoare invaziei filoxerice, soiul se cultivă în prezent pe o suprafață de cca 3.200 hectare. A fost introdus mai ales în podgoria Murfatlar, în Dealu Mare și în podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Aiud, Albă). Are însușirea de a acumula cantități mari de zaharuri în procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o tărie alcoolică de 11,5 – 12,5A°, sunt pline, robuste, echilibrate, cu personalitate imprimată de o aromă specifică de soi care evoluează într-un buchet valoros prin învechire. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci, de deșert, de o calitate excepțională.
Chardonnay de origine franceză, soiul a pătruns în sortimentul românesc în perioada postfiloxerică. Se cultivă cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar, dar merită să fie extins în mai multe regiuni, mai ales în Muntenia și Oltenia. Se bucură de o foarte bună apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finețe și aroma discretă. În condițiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obțin vinuri demidulci și dulci cu însușiri complexe de aromă și buchet, ce evoluează bine prin învechire la sticle.
Traminer (Traminer roz) este un vin alb de nuanță galben verzuie. Este frecvent întâlnit în podgoriile din Transilvania, sortiment variabil provenit din soiul de struguri Traminer roz, sensibil la condițiile de climă, sec, demisec și uneori demidulce, echilibrat, armonios, corpolent, buchet și aromă puternică, de tip floral, specifică parfumului de strugure, discretă, persistență, conținut ridicat de alcool, limpede strălucitor. Este apreciat de degustători că un vin generos sitandru ce poate fi oferit la mese deosebite.
Aligoté este un sortiment de vin alb, corpulent, sec-acid, fructuos, bine echilibrat, cu tarie alcoolică și aciditate ridicată, armonios asociate, ceea ce îi dă prospețimea și fructuozitateacaracteristică. După un an de învechire are o ținută deosebită, eleganță și distincție. Este în același timp un vin cu bune rezultate pentru cupaje. Podgorii renumite: Iași și Sarică-Niculițel.
Galbena este un sortiment românesc, vin alb, sec, elegant, clar, de culoare alb-verzuie, vinos, plăcut, savuros; aroma scoate în evidență fructuozitatea vinului. Cele mai renumite sortimente provin din podgoria Odobești.
Tămâioasa Românească este unul din vinurile de mare marca, câștigător la multe concursuri naționale și internaționale, emblemă a centrului viticol. Este un vin alb – gălbui, dupa învechire galben – strălucitor, fructuos, demisec, dulce sau licoros, fin la gust, onctuos, catifelat, corpolent, uneori puternic parfumat, aromă exaltată de miere de mai, amintind parfumul strugurilor în supracoacere și mireasma unui buchet de flori sau a celor de salcâm. Este un vin bine aclimatizat în podgoriile Dealul Mare, Stefanești și cele din Moldova.
Sursă foto: eligiblemagazine.com
Vă invităm la Timişoara la VINVEST unde 299 de vinuri de calitate, ce provin din toate regiunile viticole ale României, dar şi din străinătate, precum şi cele 10 degustări de vin liniştit, efervescent, distilate, vă aşteaptă să le savuraţi.
VINVEST Timişoara are loc în acest an în în perioada 31 martie – 2 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara.
Caută cazare în categoria: Cazare Banat, Cazare Timişoara
Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice
Poiana Mărului – un loc de poveste
Poiana Mărului – un loc de poveste din județul Brașov Localitatea Poiana Mărului este localizată în sud-vestul Județului Brașov, pe drumul național 73A în vecinătatea Munților Piatra Craiului, fiind alcătuită în cea mai mare parte din gospodării risipite. Localitatea a funcționat până în 1968 ca o comună cu un singur sat, având același nume, până […]
Cimitirul Vesel de la Săpânța
Cimitirul Vesel de la Săpânța – un muzeu unic al artei populare Foto: Monica Burtea Cimitirul Vesel de la Săpânța coordonate GPS: 47.9714 N – 23.6956 E Cimitirul Vesel de la Săpânța din județul Maramureș, este un obiectiv turistic unic atât prin aspectul crucilor albastre și înfrumusețate cu picturi naive, dar mai ales prin mesajele […]
Nicolae Creţulescu
Nicolae Creţulescu – urmașul lui Constantin Brâncoveanu Nicolae Creţulescu s-a născut la 1 martie 1812 la Bucureşti şi a decedat în 26 iunie 1900 în satul Leordeni, judeţul Argeş. Descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, a studiat medicina la Paris între anii 1834 si 1839. Mărturiile despre viaţa studeţească la Paris, sunt consemnate, mai târziu […]
One Reply to “Vinul alb – gamă sortimentară”