Tradițiile românilor de Anul Nou
De Anul Nou, românii pornesc cu speranță și încredere spre un nou drum. Trecerea dintre ani este înfrumusețată cu obiceiuri străvechi, păstrate în România de secole întregi.
În zonele turistice ale Moldovei și Bucovinei, dar și Ardeal, Banat și Oltenia, Anul Nou este vestit de grupuri de tineri care merg și acum la colindat, să binecuvânteze casele în Noul An și, astfel, să le ferească de necazuri și spiritele rele.
Plugușorul este cel care vestește un An Nou, mai bogat din punct de vedere al recoltelor și al bunăstării. În ziua de 31 decembrie, copii și tineri pornesc din casă în casă, pocnind din bici, suflând din buhai și făcând mult zgomot cu strigăte și clopoței. Astfel, ei sperie spiritele rele și urează noroc în noul an gazdelor.
Mersul cu ”Capra” este o altă procedură specifică serii dintre ani, devenind un prilej de divertisment. Capra reprezintă un personaj fantastic, iar piesa prezintă îmbolnăvirea, moartea și învierea ei prin ”Jocul caprei”. Capra este dansată de un tânăr, iar împodobitul caprei cu panglici colorate este obligatorie.
De asemenea și tradiția ursului este un obicei străvechi, cu origini dacice. Jocul ursului simbolizează trecerea anotimpurilor. Ursul este considerat animalul care reușește să învingă iarna și greutățile ei și să aducă primăvara.
Cele mai frumoase costume și măști sunt în zona Bucovinei, unde jocul ursului este un obicei păstrat și în zilele noastre.
De asemenea, în dimineața de 1 ianuarie, copii merg cu Sorcova din casă în casă, ca să facă urări de bine în Noul An. Sorcova este confecționată dintr-o ramură de cireș, împodobită cu beteală multicoloră.
Superstițiile românilor de Anul Nou
Românii au foarte multe superstiții legate de Anul Nou. Ei consideră cu la trecerea dintre ani nu trebuie să fi dator la nimeni cu bani, pentru că vei acumula tot anul datorii. De asemenea, tradiția spune că este bine să fi îmbrăcat în haine noi și să ai bani în buzunar, pentru un an bogat.
Nu este bine, spun superstițioșii, să dai bani din casă sau să arunci gunoiul la trecerea dintre ani, deoarece va fi un an sărac.
În satele românilor, bunicile practică un an calendaristic format din foi de ceapă, pentru a prevesti vremea din Anul Nou. Se taie o ceapă mare în patru și se scot 12 foi de ceapă pentru fiecare lună din an, care vor fi puse pe streșina ferestrei cu puțină sare și cepele care vor lăsa apă reprezintă lunile ploioase, iar cele care nu au nici un strop de apă vor fi secetoase.
Iar Anul Nou trebuie să fie întâmpinat cu mult zgomot, produs de artificii și pahare sparte, pentru ca răul să fie alungat, iar Anul ce vine să aducă bucurii și împliniri.
Vă dorim un An Nou fericit, plin de împliniri sufletești și bunăstare!
Vulcanii Noroioși și peisajele dinamice ale Buzăului
Vulcanii Noroioși nu sunt singurii pe teritoriul țării noastre. Totuși, orice călător odată ce calcă în inima Pâclelor Mici își dă seama că vulcanii noroioşi sunt rari pentru Europa. Toate fenomenele spectaculoase îi fac demni de o transformare pură într-un obiectiv touristic important și de neratat în această viață. Parcă de secole între pâclele de […]
Colibița. De la stână și trasee montane la spa, fine dining și resorturi premium
În ultimii ani, Colibița s-a transformat într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Cunoscută drept „Marea de la Munte”, stațiunea din județul Bistrița-Năsăud nu mai înseamnă doar lacul cu ape limpezi și aerul curat de munte, ci o destinație completă, capabilă să satisfacă cele mai diverse preferințe. Am avut ocazia să descoperim Colibița […]
Peștera Ponicova – în adâncul Cazanelor Dunării
Peștera Ponicova – cea mai mare peșteră din Cazanele Dunării Peștera Ponicova este una dintre peșterile aflate în zona calcaroasă a Cazanelor Mari și Cazanelor Mici. Este cunoscută și sub denumirea de Peștera Liliecilor, Gura Ponicovei sau Peștera de la Gura Apei. Este cea mai mare peșteră din Cazanele Dunării având o lungime de 1666 de metri. […]