Tradițiile românilor de Anul Nou
De Anul Nou, românii pornesc cu speranță și încredere spre un nou drum. Trecerea dintre ani este înfrumusețată cu obiceiuri străvechi, păstrate în România de secole întregi.
În zonele turistice ale Moldovei și Bucovinei, dar și Ardeal, Banat și Oltenia, Anul Nou este vestit de grupuri de tineri care merg și acum la colindat, să binecuvânteze casele în Noul An și, astfel, să le ferească de necazuri și spiritele rele.
Plugușorul este cel care vestește un An Nou, mai bogat din punct de vedere al recoltelor și al bunăstării. În ziua de 31 decembrie, copii și tineri pornesc din casă în casă, pocnind din bici, suflând din buhai și făcând mult zgomot cu strigăte și clopoței. Astfel, ei sperie spiritele rele și urează noroc în noul an gazdelor.
Mersul cu ”Capra” este o altă procedură specifică serii dintre ani, devenind un prilej de divertisment. Capra reprezintă un personaj fantastic, iar piesa prezintă îmbolnăvirea, moartea și învierea ei prin ”Jocul caprei”. Capra este dansată de un tânăr, iar împodobitul caprei cu panglici colorate este obligatorie.
De asemenea și tradiția ursului este un obicei străvechi, cu origini dacice. Jocul ursului simbolizează trecerea anotimpurilor. Ursul este considerat animalul care reușește să învingă iarna și greutățile ei și să aducă primăvara.
Cele mai frumoase costume și măști sunt în zona Bucovinei, unde jocul ursului este un obicei păstrat și în zilele noastre.
De asemenea, în dimineața de 1 ianuarie, copii merg cu Sorcova din casă în casă, ca să facă urări de bine în Noul An. Sorcova este confecționată dintr-o ramură de cireș, împodobită cu beteală multicoloră.
Superstițiile românilor de Anul Nou
Românii au foarte multe superstiții legate de Anul Nou. Ei consideră cu la trecerea dintre ani nu trebuie să fi dator la nimeni cu bani, pentru că vei acumula tot anul datorii. De asemenea, tradiția spune că este bine să fi îmbrăcat în haine noi și să ai bani în buzunar, pentru un an bogat.
Nu este bine, spun superstițioșii, să dai bani din casă sau să arunci gunoiul la trecerea dintre ani, deoarece va fi un an sărac.
În satele românilor, bunicile practică un an calendaristic format din foi de ceapă, pentru a prevesti vremea din Anul Nou. Se taie o ceapă mare în patru și se scot 12 foi de ceapă pentru fiecare lună din an, care vor fi puse pe streșina ferestrei cu puțină sare și cepele care vor lăsa apă reprezintă lunile ploioase, iar cele care nu au nici un strop de apă vor fi secetoase.
Iar Anul Nou trebuie să fie întâmpinat cu mult zgomot, produs de artificii și pahare sparte, pentru ca răul să fie alungat, iar Anul ce vine să aducă bucurii și împliniri.
Vă dorim un An Nou fericit, plin de împliniri sufletești și bunăstare!
Degustare specială, într-un regal al vinurilor prezente la VINVEST 2019
VINVEST 2019 Seara trecută, Timişoara a fost locul în care 45 de vinuri – aparținând unui număr de 15 producători români și străini – au fost degustate la pre-evenimentul organizat în deschiderea celei de-a XVI-ediţii a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST, desfăşurat în acest an în perioada 19-21 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri din […]
Stațiunea Văliug – Crivaia
Stațiunea Văliug – Crivaia Stațiunea Văliug – Crivaia este una dintre cele mai cunoscute stațiuni turistice din Munții Banatului. Construită pe malurile Lacului Gozna sau Văliug, cum îl numesc localnicii, stațiunea s-a dezvoltat în ultimii ani ajungând să atragă tineri din toate colțurile țării și de peste hotare. Drumul până în stațiune este străjuit de […]
Peșterile Limanu și Movile – lumea din adâncul Dobrogei
Peşterile Dobrogei de Sud-Est În sud-estul Dobrogei, în peisajul general arid, se găseşte o lume spectaculoasă – zona Limanu – Dobrogea cu rămășițe de stepe și păduri xerofile, cu ape lacustre și mlaștini şi de o extraordinară valoare științifică peșterile Limanu și Movile. Peșterile Limanu și Movile Peștera Limanu Peștera Limanu este cea mai cunoscută şi […]